Cand iti descoperi pasiunea pentru un domeniu, se întampla lucruri minunate.
Când te descoperi pe tine și adevărata ta menire în lumea în care trăieșt, îți găsești echilibrul în viață, iar dorințele și pasiunile se înmulțesc.
Wonderful things happen when you discover your truly passion. But when you find yourself and your purpose in this world, you find your balance and the passions multiplies.
Alege ce-ți face plăcere, chiar dacă ți se pare imposibil de realizat! Ș’apoi… give it a try!
Cristina a realizat cât de imprevizibilă și chiar scurtă uneori poate fi viața, atunci când unchiul ei a fost diagnosticat cu cancer.
Acel moment a fost semnalul de alarmă sau cum îmi place mie să zic, punctul forte al conștientizării conștiente că suntem proprii stăpâni ai gândurilor, reacțiilor și faptelor care ne împlinesc sau ne dezechilibrează. Se spune, și pe bune dreptate, testat și de mine, că acționăm, că ne trezim, atunci când suntem puși în fața unei situații critice sau când ceva șocant ne zdruncină, viața pe care o credeam liniștită.
Abia după ce am fost diagnosticată cu cancer, am realizat că aceste zdruncinături nu vin ca să ne anihileze sau să ne pedepsească. Ele vin pentru a trage un semnal de alarmă asupra unui impas, în care ne aflăm la un moment dat al vieții noastre, și a ne arăta calea de a ieși din el.
Tot ceea ce trebuie să facem este să fim receptivi la schimbare, să ne permitem să ne acordăm răgazul de a ne descoperi și accepta. Să ne lăsăm purtați de vise, dorințe și fantezii! Pentru că dacă putem trece cu bine prin ceva dureros, imaginați-vă cât de ușor putem să trecem prin ceva de care ne este teamă, dar la care doar anticipăm durerea și ne predăm ei, ca pradă a fricii, deznădejdii și chiar rușinii.
Așadar, am cunoscut-o pe Cristina, de la Gradina de lavandă, într-o după-amiază de mai, atunci când norii-și luaseră pauza necesară din a-și mai cerne stropii de ploaie. Ne aștepta cu fața luminoasă, scăldată de un zâmbet cald și prietenesc, în fața grădinii cu tufele de lavandă, de un verde crud fantastic, încă în starea de pregătire, înainte de marele spectacol de culoare și miresme, pe care se pregătea să-l lanseze în câteva săptămâni.
@veronicacostache Grădina de lavandă
Ne-a întâmpinat cu săculețele de lavandă culeasă din recolta anterioară, pentru a ne da un glimpse din farmecul a ceea ce va să vină, în mai puțin de o lună. O mireasmă vindecătoare captată într-un săculeț, care să ne pregătească pentru miracolul pe care o tufă, acum de un verde smarald are să-l aducă în sufletul privitorului, odată cu schimbarea sa în florile mov, pline de viață și energie catalizatoare.
De când am văzut-o am simțit o emoție aparte, iar când și-a început povestea, cu motivul pentru care a decis să vină aproape de natură, mi s-a adeverit, dacă chiar mai aveam o urmă de îndoială, că schimbarea merită încercată, pentru a se întâmpla ceva magnific.
Apropierea de natură ne dă posibilitatea să ne descoperim și să trăim fericirea. Începerea unei activități noi ajută să ne reinventăm și să trăim împlinirea. Și când descoperi că tot ceea ce-ți trebuie pentru a le avea ține, de fapt, doar de atitudine, plutești în starea de beatitudine a momentului și-ți găsești echilibrul mult dorit!
Mi s-a confirmat, încă o dată, că a-ți asculta vocea interioară și schimba cursul confortului actual este cel mai mare dar al vieții!
Ascultă-te, înțelege-te și mai presus de toate: TRĂIEȘTE
Terapiile complementare se folosesc cu succes în paralel cu cele convenționale, acolo unde este cazul.
Ce sunt terapiile complementare (TC)
TC sunt diferite față de terapiile alternative, care se folosesc în locul tratamentelor conveționale. Ele sunt aprobate pentru a se folosi în diferite practici medicale, precum anxietate, cancer, etc. și li se recunoaște gama largă de beneficii pe care le aduc oamenilor.
Alegând terapia și terapeuții potriviți vei descoperi că terapiile complementare îți pot oferi extra suportul de care ai nevoie în orice moment al vieții, când te afli într-o situație critică sau când pur și simplu ai nevoie de relaxare.
De ce să folosim terapiile complementare?
Pentru că acestea lucrează atăt la nivelul fizic al corpului nostru, dar și la nivel mintal. Terapiile complementare ne învață să ne descoperim și iubim corpul și să ne înțelegem structura interioară și emoțională care ne dezvoltă și/sau accentuează anumite afecțiuni, dereglări sau nemulțumiri.
Cum să alegi terapia complementară potrivită
Am pregătit pentru tine 7 dintre cele mai utilizate cu succes tehnici și 5 pași pe care trebuie să-i urmezi pentru a realiza ceea ce ți-ai propus pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Care sunt cele mai cunoscute terapii complementare?
Am enunmerat și descris pe scurt 7 dintre cele mai cunoscute terapii folosite de oameni de pe toate continentele, indiferent de scopul pentru care recurg la acestea, de relaxare, îmbunătățire, prevenire sau vindecare.
1. Acupunctura – Acupunctura este o formă tradițională a medicinei chineze iar practicienii, considera ca problemele de sănătate sunt cauzate de o dezechilibrare sau blocare a mișcării energiei chi în corpul nostru. Procedura constă în introducerea unor ace foarte subțiri la suprafața pielii în diferite puncte ale corpului, fiind nedureroasă și suportabilă chiar și de cei care au o aversiune sau frică de înțepături.
În medicina tradițională chineză exista 2000 de puncte și 20 de meridiane. Conform nomenclatorului internațional de acupunctura elaborat de Organizația mondială a Sănătății există 361 de puncte dispersate în 14 meridiane principale.
2. Healing and energy therapy – Healing este o practică străveche care cuprinde mai multe forme, mai vechi sau mai noi cum ar fi Reiki, terapia prin atingere bioenergetică, vindecarea spirituală, Theta healing.
Acestea funcționează pe principiul stravechi care spune că sănătatea noastra este legată de fluxul de energie iar terapeuții prin metodele specific terapiei pe care o practică ajuta la eliberarea blocajelor și îmbunătățirea stării noastre.
3. Herbal therapy – Herbal therapy folosește plantele medicinale pentru a ajuta în multe afecțiuni. Plantele sunt considerate a avea un efect de revitalizare, echilibrare și întărire a organismului și multe persoane cred că acestea îi ajută să lupte cu boala mai usor.
Cu toate acestea, dacă sunteți sub un tratament verificați cu medicul care vă tratează ce plante sunt acceptate, pentru a nu interfera cu acesta.
4. Presopunctura – Presopunctura este similara acupuncturii, doar ca terapeutul folosește presiunea degetelor sau a palmelor în locul acelor.
5. Hypnoterapia – Folosește tehnici variate de ghidare a organismului întro stare adâncă de relaxare, cunoscută sub numele de hipnoza.
6. Reflexoterapia – În reflexotearpie terapeuții folosesc presiunea degetelor pentru stimularea centrilor nervosi aflați în tălpi și câteodată în palme.
7. Masajul – Masajul, sub toate formele lui, este una dintre cele mai cunoscute și folosite tehnici de terapie complementară. Cu sau fara uleiuri esentiale sau muzică ambientală, masajul ajută la relaxare, detensionare a mușchilor și întregului corp.
Uităm că oceanul este format din picături de apă și că fără ele acesta nu ar fi complet.
Așadar, acordă atenție fiecărei picături de efort pe care o depui zilnic pentru atingerea scopului/dorinței tale.
5 pași eficienți pentru rezultate în folosirea terpiilor complementare
Găsește-ți tehnica care ți se potrivește și terapeutul cu care rezonezi
Există, așa cum am văzut mai sus, o gamă largă de terapii complementare, dar depinde de fiecare persoană în parte către ce este înclinată să aleagă. Dacă n-ai mai luat contactul cu astfel de terapii este posibil să vrei să afli mai multe sau chiar să încerci câteva până vei găsi ceea ce-ți place. Documentează-te, informează-te și începe să practici cu rigurozitate și plăcere tehnica care ți se potrivește alături de terapeutul care îți aduce și transmite starea de bine și confort.
2. Setează-ți dorința pentru care alegi acea tehnică și transform-o în obiectiv
Tot ceea ce facem trebuie să ducă către un scop bine definit în care credem și pe care-l urmăm conștiincios și sârguincios. Pentru rezultate, dorința transformată în obiectiv trebuie să fie măsurabilă și acționabilă.
De exemplu: Îmi doresc ca până la sfârșitul terapiei/tratamentului, durerea/afecțiunea/tumoarea să dispară, corpul meu să fie sănătos, fără reacții adverse care să-i dăuneze.
Astfel, după ce găsim terapia care ni se potrivește și practicianul/terapeutul care să ne explice cum funcționează aceasta și ce trebuie noi să facem pentru ca împreună să obținem rezultatele dorite, dedicăm acesteia, să zicem, una sau două ore în săptămână, în funcție de specificațiile metodei alese.
3. Verifică-ți progresul
Este indicat ca pe parcursul terapiei alese să ne propunem, la un interval stabilit ori individual ori de comun acord cu terapeuții, să analizăm ce funcționează și ce nu. Ce dă rezultate și dacă s-a schimbat ceva în starea noastră în intervalul de timp de la începutul terapiei și până în momentul respectiv. În acest mod putem vedea dacă am progresat și ce putem să îmbunătățim acolo unde este cazul.
4. Sărbătorește-ți fiecare victorie
Drumul către a ajunge acolo unde ne dorim este de multe ori este dificil si avem tendința să cădem pradă deznădejdii și îndoielii, pentru că ori ne dorim ca totul să se întâmple foarte repede ori credem că doar rezultatul final contează. Uităm că oceanul este format din picături de apă și că fără ele acesta nu ar fi complet. Așadar, acordă atenție fiecărei picături de efort pe care o depui zilnic pentru atingerea scopului/dorinței tale. Bucură-te pentru ceea ce faci și ceea ce te aduce mai aproape de scopul și împlinirea dorinței tale.
5. Repetă, repetă, repetă
Transformă-ți stilul adoptat temporar pentru tratarea afecțiunii, întrun stil de viață permanent. Dacă ceva funcționează și rezolvă problema pentru care am ales să-l adoptăm, atunci renunțarea la acel ceva nu trebuie să se întâmple. Continuarea unei terapii sau metode de îmbunătățire a vieții trebuie să devină parte din modul nostru de viață. Pentru că, așa cum se spune, repetiția este mama învățăturii.
Este normal, și chiar bine, ca în anumite situații din viața ta, să-ți fie frică și să reacționezi în consecință. Specialiștii spun că senzația de frică produce adrenalina necesară alertării creierului pentru a lua poziție și a gestiona momente reale care ne pot pune viața în pericol.
Însă, de cele mai multe ori sentimentul de frică apare conștient sau inconștient, datorită unor situații reale sau imaginare provenite din diferite convingeri sau din mintea inconștientă. Indiferent de natura ei și de ce o generează, n-o ignora și mai ales nu încerca să o ascunzi.
Discută cu frica/temerea ta și conștientizează-i existența, chiar dacă nu-ți explici originea ei. Înțelege-o si consum-o, altfel rămâne ascunsă până la următorul eveniment care o va declanșa, când va reveni mult mai puternică și va pune cu mult mai multă ușurință stăpânire pe mintea și emoțiile tale, ca apoi să-ți paralizeze corpul și gandirea logică.
„Ce se întâmplă dacă mori mâine?” m-a întrebat terapeuta la una dintre ședințele de healing! Am rămas preț de câteva secunde fără cuvinte, nu găseam nicio explicație, nici cel mai mic argument care să vină în susținerea fricii de moarte pe care încă o simțeam ascunsă într-unul dintre cotloanele subconștientului.
Primul instinct, primele cuvinte care mi-au venit în minte au fost cele din banalul răspuns pe care-l folosim atunci când suntem puși în fața situației de gândire logică a situației care ne creează situația: „nu știu”. Mi s-a părut atât de pueril si nefondat acest răspuns, încât m-am rușinat în sinea mea, că nu căutasem până atunci o explicație pentru ceea ce simțeam, pentru gândul care-mi inunda întreaga ființă. Încă uimită și încurcată vizibil de întrebare, mi-am luat răgazul, preț de câteva secunde, să-mi canalizez gândurile și să găsesc răspunsul în ceea ce mă definea în acel moment, în ceea ce însemna prezentul meu, în ceea ce-mi place să fiu și să fac. Această abordare a eliminat din start gândurile negative, morbide și înspământătoare care veneau primele în minte când mă gândeam la cancer, pe care instinctiv îl asociam cu moartea.
‘Am o viața, o familie și prieteni minunati cu ajutorul cărora fac lucruri fantastice pentru cei din jurul meu și pentru mine. Și mai am câteva de realizat, care-mi iau ceva timp, de ordinul zecilor de ani, deci nu-mi permit să mor Acum.’ Am zâmbit amândouă, de cât de simplu este să afli răspunsuri despre tine însăți, cât de eliberator este să accepți ceea ce simți ca parte din tine și să găsești substratul, semnificația acelui ceva care-ți provoacă temerea, frica.
Am realizat atunci că nu aveam setată intenția în prezent pentru ceea ce sunt, ceea ce fac și ceea ce mă definește ca femeie, mama, antreprenor și că uitasem să fiu recunoscătoare pentru toate acestea în prezentul zilnic, care doar trăit și aprobat ne crează viitorul de mâine.
A fost o ușurare, o recunoastere a valorii mele, o aprobare a cine sunt și o împăcare cu ceea ce fac acum și aici.
Învață să ceri ajutor și acceptă-l cu inima deschisă!
Dacă nu, este timpul s-o faci! Este timpul ca astăzi, 1 martie, să sărbătorești și să transmiți mai departe, oriunde în lume te-ai afla, mărțișorul, așa cum ne-a fost transmis din generații în generații. Găsește răgazul să te bucuri de el și să împărtășești cu cei din jurul tău semnificația lui.
Găsește bucurie în fiecare lucru, prețuiește fiecare clipă și celebrează fiecare moment.
Mărțișorul este unul dintre acele lucruri mărunte care pot aduce speranță, liniște și fericire prezentului nostru. Este simbolul și momentul care ne scoate din starea de letargie și ne reamintește că o nouă etapă din ciclul vieții își resetează traseul, aducând cu ea noi provocări.
La mulți ani, mărțișor drag!
Bine ai revenit simbol al primăverii, începutului, resetării, bunăstării și iubirii.
Poartă mărțișorul în piept toată luna martie. Apreciază și dedică timp ritualului din fiecare dimineață, când ți-l prinzi la guler, pe bluză, indiferent dacă stai în casă sau ieși la plimbare/lucru/școală, pentru a simți și trăi beneficiile și emoția emanată de acest talisman și a o face vizibilă tuturor celor care te înconjoară. Apoi, la sfârșitul lunii, leagă snurul alb și roșu într-un pom înflorit sau o tufă de trandafiri și nu uita să-ți pui o dorință.
Fii parte din bucuria momentului și zâmbește prezentului din viața ta!
Și în fiecare zi de azi aleg să fiu bună cu mine și cu cei din jurul meu. Să aduc bucurie, fericire, iubire și înțelegere în toate acțiunile pe care le fac pentru corpul și mintea mea. Să aduc empatie, dragoste și speranță în viața celor din jurul meu.
4 februarie marchează Ziua Mondială a Cancerului, zi în care toată omenirea își îndreaptă atenția (sau așa ar trebui să facă) chiar și pentru câteva momente, asupra modului în care cancerul de orice tip afectează viața a milioane de oameni, indiferent de vârstă, sex sau mediu în care trăiesc.
Tema acestui an „IAmAndIWill” este despre cine suntem și despre angajamentul nostru de a acționa.
Eu sunt femeie, mamă, youth worker, antreprenoare și supraviețuitoare a unui cancer.
Sunt și voi Fi
AZI aleg:
să prețuiesc clipa prezentă
să trăiesc un prezent echilibrat
să inspir pe cei care au nevoie
să aduc bucurie în viața mea și a celor din jur
În fiecare zi de AZI a existenței mele ALEG un stil de viață echilibrat cu gânduri frumoase, exerciții fizice, meditație, inspirație, oameni frumoși, dietă cu multe fructe și legume. Aleg să nu las cancerul să-mi distrugă viața mea, a prietenilor mei și a familiei mele.
Atunci când crezi că lumea ți se năruiește, de fapt ți se dă șansa să renaști!
Veronica
Tu cine ești și ce vei face de această World Cancer Day și în fiecare zi a vieții tale, de acum încolo?
A cere ajutor este cea mai mare abilitate a ființei umane, un drept cu care ne-am născut și de care trebuie să ne folosim ori de câte ori ne șimțim neputincioși în fața situațiilor incerte, înfricoșitoare sau provocatoare.
Cu toții ne simțim pierduți, anxioși și fără speranță în găsirea portiței de scăpare, atunci când traversăm momente de nesiguranță, datorită unei posibile amenințări sau provocări. Anxietatea se poate manifesta sub forme diferite și poate trezi reacții și acțiuni diferite. De la a ne simți neputincioși și inutili, până la a traversa prin stări fizice și emoționale, care ne scot din starea de confort și siguranță.
Anxietatea se poate manifesta sub forme diferite și poate trezi reacții și acțiuni diferite. De la a ne simți neputincioși și inutili, la a trece prin stări fizice care generează dureri de cap, palpitații sau chiar dereglări stomacale.
Tinerii, în special, trec printr-o serie de schimbări și experiențe pe care de multe ori nu știu să și le identifice și cum să le gestioneze. Perioada de pandemie pe care o traversăm a bulversat viața cu rutina fiecăruia dintre noi și a schimbat percepția despre utilitatea multor acțiuni întreprinse de noi. Totodată a adus cu ea multe provocări cărora încă nu le găsim aplicativitate și carora nu le vedem finalitatea, sporind riscul anxietății pentru mulți dintre noi. Dar ca în orice perioadă critică și neobișnuită, cu care ne confruntăm la un moment dat în viață, trebuie să ne concentrăm pe soluțiile care ne pot ameliora starea de anxietate.
Iată cinci pași pe care i-am discutat în întâlnirile mele cu tinerii, atunci când aceștia nu știau cum să depășească anxietatea indusă de diferite situații, și pe care doresc să îi împărtășesc și cu voi:
1.Respiră adânc și controlat preț de câteva minute. Acordă atenție ritmului în care respiri fără a încerca să-l schimbi. Vezi cum este, lent și sacadat sau ritmat, accelerat și sufocabil. Apoi încearcă inspirații și expirații controlate concentrându-ți atenția pe ritmul în care aerul intră și iese prin nări. Observă spațiul care se crează în corp și mărește timpii de inspirație și expirație. Poți să începi cu 4 timpi (numărând cu voce tare sau în gând 1-2-3-4 când tragi ușor aer în abdomen, repetând numărătoarea când eliberezi aerul din abdomen) și să crești treptat la șase sau nouă timpi. Această procedură simplă și efectivă reduce anxietatea, mărește cantitatea de oxigen care ajunge în creier, ajutând la instalarea stării de calm.
2. Încearcă un lucru nou, o activitate pe care ți-ar fi plăcut să o faci, dar n-ai avut timp sau curaj să o începi. Toți suntem inspirați de ceva sau vedem lucruri pe care le admirăm și le apreciem și ne-am dori să le cunoaștem „secretul” pentru a le face și noi. Secretul stă în voința noastră de a încerca să le facem. Fie că vorbim despre a desena, a învăța o limbă nouă, a construi ceva sau a începe un blog, fie că ajutăm pe cineva la conceperea lor, trebuie să ne dorim să facem un prim minim pas pentru începe. Apoi totul ni se limpezește și reușim să facem cu ușurință ceea ce ne place.
3.Contactează un prieten sau o persoană în care ai încredere. Nu rămâne în tăcere, gândindu-te că nimănui nu-i pasă de tine sau că nimeni nu te poate înțelege. Vorbește cu ei despre ce te frământă și despre cum te simți. Prin simpla comunicare cu cei din jur, situația nu ni se mai pare uneori atât de dramatică și ne eliberăm de presiunea pe o care o simțim și o creștem în mintea noastră. Totodată aceasta ne ajută să rezolvăm în cele mai multe cazuri problema care cauzează sau contribuie la starea de anxietate. Plus, s-ar putea ca să ajuți la rândul tău acea persoană, care la rândul ei are nevoie de ajutor, dar nu știe cum să-l ceară.
4.Nu-ți neglija nevoile de bază și acordă-le o importanță sporită în această perioadă. Mănâncă echilibrat și dormi suficient (șapte-opt ore de somn) pentru că atunci când acestea sunt dereglate, starea de anxietate se amplifică. Ieși zilnic la aer proaspăt în natură, dacă poți, și fă exerciții fizice regulat.
5.Caută ajutor specializat dacă ți se pare că nimic din ceea ce faci nu te ajută să ieși din starea care te copleșește și care are un impact negativ asupra stării de sănătate și a vieții tale. Dacă anxietatea îți influențează și afectează școala, munca, relația cu familia și prietenii și-ți schimbă modul de a avea grijă de tine, pe o perioadă mai lungă de timp, nu te gândi că este ceva trecător sau că poate nu există cale de rezolvare. S-ar putea să se înrăutățească și să-ți fie din ce în ce mai greu să o remediezi. Iar atunci când nu mai găsești modalități proprii de rezolvare, caută-le în jur, la școală, la serviciile specializate de sănătate sau la mentorii și consilierii apropiați. A cere ajutor este cea mai mare abilitate a ființei umane, un drept cu care ne-am născut și de care trebuie să ne folosim ori de câte ori ne șimțim neputincioși în fața situațiilor incerte, înfricoșătoare sau provocatoare. Nu este o slăbiciune, ci o dovadă de putere mintală și curaj de a recunoaște un potențial pericol în care ne afăm și pe care dorim să-l depășim.
Respiri, deci, nimic nu te împiedică să mergi cu curaj înainte.
Deși multă lume este reticentă când aude de Legea Atracției, pierde din vedere faptul că aceasta există în cultura noastră de vreme îndelungată, că ne-am născut și crescut fiind înconjurați de efectele ei. Doar că ne-a fost transmisă informația despre ea, într-o formă negativă.
Cum? Cred că am auzit cu toții formularea „Un necaz nu vine niciodată singur.” Și așa se și întâmplă, pentru că atragem ceea ce gândim și ceea ce proiectăm prin vorbele pe care le rostim.
Ia gândiți-vă cum ar fi fost să fim învățați să ne concentrăm doar pe aspectele pozitive din viața noastră, să fii celebrat fiecare moment de fericire, fiecare mic pas spre împlinire și să ni se fi spus tot timpul doar vorbe de încurajare și zicale constructive, gen:
O bucurie aduce după ea alta! sau O realizare vine întotdeauna însoțită de altele mai extraordinare!
Păi nu simțiți cum mușchii feței vi se destind și cum ochii licăresc de dragoste și fericire, de încredere și determinare!
Trecutul nu putem să-l reprogramăm, dar nu este timpul pierdut să ne revizuim gândurile și vorbele limitative și să ni le programăm pe cele pozitive!
Ceea ce credeți, în orice moment, atrage de la sine și alte momente asemănătoare.
Suntem înzestrați, încă de la naștere, cu capacități extraordinare de conectare cu mediul exterior și de utilizare a celui interior. Pe parcursul primilor ani de viață aceste abilități ne sunt modelate de persoanele cu care venim zilnic în contact, părinți, dascăli, și le luăm drept modele de viață, ni le însușim și ne ghidăm după ele. Ajunși adulți, uneori acestea vin în contradicție cu ceea ce simțim că ar trebui să fie viața noastră, cu modul în care am dori să acționăm și să trăim. Și devenim ori prea vocali, agresivi sau frustrați, ori apatici, dezinteresați sau pasivi. În mai toate situațiile ne simțim prinși într-un carusel amețitor din care ne este frică să sărim, gândindu-ne că ne-am putea răni sau că nu am ști să mergem și drept, în loc să ne învârtim.
Și cât de mult ne-am ușura existența dacă am face acei pași care ne îngrozesc atât de mult, cât de lină ne-ar fi tranziția către momentele cu adevărat satisfăcătoare, dacă ne-am permite să descoperim modalitatea de a ne personaliza calea prezentului nostru unic. Am realiza că în spatele oricărei necunoscute se ascunde ceva gata să strălucească și să ne călăuzească drumul. Am recăpăta încrederea în intuiția noastră, iar vocea interioară ne-ar deveni cel mai bun „consultant”.
Este minunat să avem alături de noi oameni care să ne susțină și să ne îndrume atunci când anumite detalii și situații ne depășesc. Dar nu vi se pare super mega epuizant și inutil cîteodată să ascultăm lucruri care nu ne fac bine, să vorbim cu compătimire despre ceea ce ni se întâmplă și să asistăm la aceleași ”învățături” care n-au nici o legătură cu valorile și unicitatea noastră?
Așadar ce ne rămâne de făcut este…
Să ne oprim din carusel, să coborâm cu încredere maximă și să să ne ascultăm vocea interioară, fără a mai auzi, vedea sau exprima ceea ce nu rezonează cu dezvoltarea noastră și care dezechilibrează armonia vieții cotidiene. Să le mulțumim și să le fim recunoscători celor care ne vor bine cu sfaturile lor, dar să ne recâștigăm puterea de a ne exprima aptitudiniile dobândite la naștere și cizelate după propriile principii. Suntem capabili să luăm decizii uluitoare, care să ne vindece și cele mai adânci traume sau cele mai cutremurătoare boli, când ne descoperim pe noi înșine și ne lăsăm îndrumați de propria intuiție.
Este ușor? Nope, deloc! Este recompensator? OHHHH, DA! Pentru că atâta timp cât crezi cu tărie că te vindeci, deja te-ai vindecat; cât crezi că ai sănătate, te înconjori de ea; că ai prosperitate și fericire, drumul către a le recunoaște și a le avea devine lin și accesibil.
Photo: Georgiana Marțincu
Să gândeşti sănătate atunci când eşti înconjurat de aparența bolii sau să gândeşti bogăţie atunci când în jurul tău este aparența sărăciei cere multă putere; dar cel care dobândeşte această putere devine un MAESTRU. Poate învinge soarta şi poate avea ceea ce îşi doreşte.Wallace Wattles
Comută pe modul silent funcțiile externe văd, vorbesc, aud de fiecare dată când vrei să fii cu tine însuți, când ai de luat decizii importante și când vrei să iei o pauză de la vacarmul vieții. Ascultă-ți doar vocea interioară și acționează în consecință, pentru a te reseta și ridica cu mai multă tenacitate și credință în forțele tale.
Pentru că nu exista cuvinte care să dezvăluie mai cu acuratețe valul de sentimente mângâietoare și calde pe care sufletul meu le trăiește când oamenii din jurul meu, prin puritatea sufletului lor, ma copleșesc cu vorbe și fapte fantastice!
Și plâng!
Pentru că n-am fi noi, aici și acum, fără cei care ne sunt alături la bine și la greu! Nu ne-am găsi drumul și echilibrul fără cei care necondiționat ne alină incertitudiniile, ne apreciază eforturile, ne stimulează calitățile și ne stârnesc visele. Fără de cei care crează momente unice pentru amintiri minunate.
Dar lacrimile care-mi inundă ochii sunt vindecătoare și pline de iubire! Și magice, provocate de clinchetul unui clopoțel. Un clopoțel pe care atunci când îl atingi scoate un sunet cristalin, dar puternic și plin de speranță cât să „instige” oamenii frumoși la suflet să aplaude cu bucurie și speranță într-un viitor excelent. Este clopoțelul pe care pacienții care au terminat chemoterapia sau/și „pachetul complet” cu radioterapie îl sună după ultima lor ședință. Iar audiența sunt medicii, asistentele care au fost familia lor luni bune de zile și pacienții care încă își așteaptă tratamentul și speră încrezători că într-o zi vor răsuna și pentru ei ropote de aplauze, în timp ce șiroaie de lacrimi de fericire le vor curg pe fața brăzdată de durere, griji și deznădejde.
Și las lacrimile care-mi curg pe obraz să-mi umple sufletul de emoția fantastică pe care prieteni dragi sau oameni total necunoscuți, mi-au dăruit-o lunile acestea, în special, și dintotdeauna, în general! Pentru că sentimentul extraordinar de emoționant creat de sunetul clopoțelului și de reacția fantastică a celor din jur va rămâne emblematic pentru călătoria mea de la deznădejde la extaz.
Se spune că suntem ceea ce gândim și ceea ce acumulam de-a lungul vieții! Și se mai spune că oamenii pe care-i atragem în viața sunt reflexia noastră.
Iar eu știu că sunt viața fabuloasă pe care o descopăr și o șlefuiesc alături de toți cei care contribuie direct sau indirect la ea și pe care o trăiesc cu bucurie în fiecare zi!
