O nouă zi de luat aminte!

Nu ne vine să credem, nu vrem să auzim sau ne facem că nu vedem. Dar lucruri neprevăzute se întâmplă la tot pasul. Situații stranii care-ți dau viața peste cap apar din neant într-o secundă. Și apoi ne macină întrebarea de ce! Și începem să ne facem scenarii…oare ce am făcut sau ce n-am făcut; ce am mâncat sau ar fi trebuit să mănânc; de ce mie; e clar, nu sunt bun/ă, că mi-a zis mie X că Y a pățit la fel, și, și, și, și…și STOP.

La 4 februarie se celebrează World Cancer Day – ziua internațională a cancerului, când se pune mai mult ca oricând accentul pe informarea și încurajarea oamenilor să prevină, să afle despre metodele de descoperire la timp a cancerului și despre tratamentul acestuia.

Cancerul afectează din ce în ce mai mult persoane indiferent de vârstă, sex sau culoare. Este o afecțiune care bulversează vieți, care schimbă percepții și dacă nu ești suficient de puternic, de determinat, te distruge cât ai clipi.

Dar nu despre asta vreau să vorbesc acum, ci despre tema zilei de astăzi, pe care doresc să o abordez prin prisma experienței proprii. Las specialiștii medicinei tradiționale să vorbească despre cancerul în sine, din punctul lor de vedere. Eu vin cu completările pe care le-am adus, atunci când n-am lăsat un diagnostic să-și facă de cap cu mine. Astfel:

Previne

Învață să-ți modelezi viața după trăirile și experiențele tale, nu după standardele altora și nu-ți mai ignora propriile valori, dorințe și idealuri. Trăiește viața ta, nu a părinților tăi, a profesorilor, a prietenilor sau a „vedetelor”. Descoperă ce e frumos la tine, ce te face să te simți bine și concentrează-te pe ele. Renunță la a te gândi la ce nu ai sau la ce au alții. Lasă trecutul să-și găsească locul în trecut, bucură-te de prezent, pentru a-ți crea viitorul.

Renunță la ce te nemulțumește și gândește-te cu bucurie la ce vei descoperi după părăsirea gradului tău de confort. Ori de câte ori este nevoie, ridică-te pentru a-ți îmbunătății calitățile și învață din ceea ce te-a doborât.

Așa previ apariția anxietății, frustrărilor, resentimentelor, egoismului.

Așa construiești un stil de viață echilibrat și armonios.

Descoperă

Orice afecțiune descoperită din timp are șanse foarte mari de vindecare. Cu cât este tratată în fază incipientă, cu atăt este mai puțin invazivă.

Începe chiar de acum, dacă n-ai făcut-o deja, să-ți asculți corpul, să-l cunoști, astfel să ”auzi și să simți” ceea ce vrea să-ți spună. Privește-te în oglindă și analizează-te, palpează anumite zone ale corpului, observă-l și vezi dacă s-au produs schimbări. Și nu uita să-ți asculți gândurile, să le analizezi intensitatea și reacțiile pe care ți le produce mintea.

Creierul este un organ pe care de multe ori nu-l băgăm în seamă. El este important în viața noastră prin rolul lui de a produce mintea, mecanismul complex care ne crează realitatea în care trăim și pe care de multe ori o lăsăm să facă ravagii în întregul nostru. Acordă-le o atenție aparte și învață să deslușești tainele și să faci diferența dintre mintea conștientă și mintea subconștientă.

Tratamentul

Începe prin a te disciplina în gestionarea gândurilor și acceptarea celor care-ți aduc bucurie, speranță, dragoste și optimism. Găsește puterea să le asimilezi în detrimentul celor care te duc pe cărarea tristeței, deznădejdei, lipsei de încredere, fricii și victimizării. Mintea este fantastică, dar se joacă cu imaginația noastră și are câte un OSCAR pentru toate scenariile la care ne supune.

Împrietenește-te cu natura și bucură-te de lecțiile pe care ți le dăruiește în fiecare zi cerul, soarele, luna, copacii, florile, iarba, păsările, copacii, munții, câmpiile, râurile și oceanele… Bucurie pentru minte și corp!

Fă zilnic ceva pentru tine! Întâi doar pentru tine (citește o carte, vizionează un film sau mergi într-un loc care te face să te simți specială). Apoi ceva pentru tine și familia ta (jucați un joc care-ți place ție), pentru tine și prietenii tăi (sună-i, scrie-le și întreabă-i cum sunt, ce fac) și pentru tine și oameni total necunoscuți (ex. donează bani sau din timpul tău).

Mănâncă multe fructe și legume și nu face exces de celelalte alimente.

Plimbă-te în natură sau fă oricare altă formă de exerciții fizice, pentru a-ți păstra în formă corpul și implicit mintea.

Și nu uita de partea spirituală, de credință!

Găsește un echilibru în tot ceea ce faci, gândești și acționezi!

Cancerul este real! Și nu există leac mai mare pentru el, decât noi înșine! Prin acțiunile noastre îl creăm și tot prin ele îl putem vindeca.

Sunt o ființă care și-a înțeles firul vieții sau, după cum se spune, o supraviețuitoare!

Așa li se zice și celor care au trecut prin infernul chemotarapiei, radioterapiei, a diagnosticului CANCER.

În prima duminică a lunii iunie, se celebrează Ziua Supraviețuitorilor de Cancer. Sunt onorați cei care au trecut prin tratamentele acestei afecțiuni, dar se trage și un semnal de alarmă pentru conștientizarea existenței cancerului, a suferinței pe care acesta o provoacă, dar și a modului de abordare și tratare. Cancerul poate afecta orice persoană, indiferent de vârstă, sex, naționalitate sau stil de viață. Și ceea ce este important de luat în seamă – cancerul nu este întotdeauna ereditar!

Cancerul este dur, tratarea lui nu este ușoară…dar ce suferință este ușoară?! Ce minune a vieții se obține ușor? Pentru toate există momente dificile, de incertitudine, de teamă, de furie, anxietate. Dar oare nu doar pentru că nu știm la ce să ne așteptăm, pentru că necunoscutul îl considerăm nesigur și greu de prezis?

Sunt o supraviețuitoare a cancerului, conform percepției generale, pe care o accept și pe care o onorez în numele celor care au trecut sau care încă se confruntă cu acest diagnostic. Dar consider că eu sunt, conform teoriei mele, care m-a ajutat să trec într-un mod extraordinar peste acest cancer, o ființă care și-a înțeles firul vieții…

Privește natura și vei descoperi cât de important este rolul tău pe acest pământ. Privește frunzele copacilor cum se zbat și rezistă în bătaia vântului și vei descoperi că fragilitatea noastră în fața greutăților pălește în fața capacității noastre de regenerare, a darului oferit corpului nostru încă de la naștere de a se vindeca și trece peste toate obstacolele, atunci când ne permitem să ne aprobăm și acceptăm așa cum suntem și să conștientizăm cât de mult contează să credem în forța noastră.

Ai văzut cum natura își deruleaza firul vieții, nestingherită de nimeni și de nimic?! Cum frunzele se mișcă în adierea vântului și florile se deschid în sărutarea soarelui. Uneori, când sunt în plină dezvoltare, în plin vârtej de etalare a prospețimi și frumuseții lor, un vânt puternic, o ploaie rece și nemiloasă sau chiar o grindină sau fulgi reci de zăpadă le amenință drumul fastuos către măreție.

Unele stagnează, altele cad și mor, dar cele mai multe răzbat pentru a reveni mai puternice, mai parfumate, mai splendide și mai grandioase, doar pentru a-și desăvârși idealul și a-și împlini menirea. O menire benefică pentru ele și pentru cei din jur, de a crea o simbioză și de a aduce magie binefăcătoare în gândurile, corpul și sufletul trecăorului, a celui care împovărat de griji uită să-și înțeleagă drumul, să-și trăiască prezentul și să-și desăvârșească viața.

Florile, frunzele, iarba vin și pleacă, într-un ciclu bine determinat al naturii. Lumina miraculoasă a soarelui le dă energia necesară să înfrunzească, să îmbobocească, iar în termenul scurt în care se dezvoltă o fac cu grație și precizie, cu un scop bine determinat și sigur. Dacă stai să vezi profunzimea acestui ciclu, să înțelegi magnitudinea și intensitatea naturii, te-ai contopi cu frumusețea ei și ai descoperi similitudinile cu viața ta.

Suntem copleșiți de griji, de nevoi, de necazuri, de multe ori în viață, dar atunci când nu ne lăsăm doborâți la pământ, înflorim și renaștem, aducem suflu nou și creativ în rutina noastră și cel mai important influențăm și chiar schimbăm viețile celor din jurul nostru. Nu ne rămâne decât să identificăm momentele în care ne putem ridica, pentru a înflori și împrăștia în jurul nostru candoare și serenitate, așa cum o face natura în fiecare primăvară, o provocare pentru mai bine către un alt nivel al redescoperirii și evoluției noastre.

Natura ne ghidează și ne arată în fiecare anotimp cum putem, cu puține elemente din exterior, să vindecăm și/sau armonizăm corpul, mintea și sufletul, aducând la viață ceea ce mocnește, este uitat sau stă ascuns în interiorul nostru, în mintea noastră.

Suntem așa cum ne creăm drumul prin gândurile și faptele noastre, pe care odată aliniate să genereze iubire și stare de bine le sădim și creștem în armonie și bunăstare. Suntem rezultatul convingerilor noastre și proiecția acțiunilor întreprinse. Suntem suma faptelor pe care le întreprindem pentru rezolvarea momentelor critice ale vieții noastre.

Multiplicarea gândurilor pozitive și constanța în repetarea acestora ne ajută să depășim temerile unei nereușite și să realizăm ceea ce ne dorim cu adevărat.

Însă nu este suficient să ne dorim, dacă nu întreprindem nimic în acest sens, dacă nu etalăm proiecția finală și drumul pe care vrem să-l parcugem până acolo!

Așa cum o fac florile copacilor primăvara. Înmuguresc, apoi mângâiate de soare înfloresc și chiar de vântul și ploaia le atinge, ele știu că este pentru ca să se dezvolte pentru a-și atinge scopul final, să înflorească și să-și desăvârșească menirea. Așa cum o fac frunzele copacilor. Înfrunzesc, se unduie și-și cântă prezentul în bătaia vântului, se revigorează și explodează de frumusețe dezmierdate de stropii reci de ploaie și de căldura magică a razelor de soare. Pentru a-și crea perfecțiunea prin etalarea nuanțelor de roșu, arămiu sau galben  pe scena finală al magnificului lor drum. Și ce splendoare ne oferă ele înainte să-și ia rămas bun și să-și realizeze menirea se piardă în uitare.

Înțelege-ți capacitățile și trăiește-ți prezentul în armonie cu natura. Fii splendoarea din viața ta!

Dar nu uita să-i onorezi pe cei care au trecut printr-o suferință și să înveți din experiența lor!

#IAmAndIWill

Sunt și voi fi ceea ce aleg AZI!

Și în fiecare zi de azi aleg să fiu bună cu mine și cu cei din jurul meu. Să aduc bucurie, fericire, iubire și înțelegere în toate acțiunile pe care le fac pentru corpul și mintea mea. Să aduc empatie, dragoste și speranță în viața celor din jurul meu.

4 februarie marchează Ziua Mondială a Cancerului, zi în care toată omenirea își îndreaptă atenția (sau așa ar trebui să facă) chiar și pentru câteva momente, asupra modului în care cancerul de orice tip afectează viața a milioane de oameni, indiferent de vârstă, sex sau mediu în care trăiesc.

Tema acestui an „IAmAndIWill” este despre cine suntem și despre angajamentul nostru de a acționa.

Tu cine ești și ce vei face de această World Cancer Day

Eu sunt femeie, mamă, youth worker, antreprenoare și supraviețuitoare a unui cancer.

Sunt și voi Fi

AZI aleg:

  • să prețuiesc clipa prezentă
  • să trăiesc un prezent echilibrat
  • să inspir pe cei care au nevoie
  • să aduc bucurie în viața mea și a celor din jur

În fiecare zi de AZI a existenței mele ALEG un stil de viață echilibrat cu gânduri frumoase, exerciții fizice, meditație, inspirație, oameni frumoși, dietă cu multe fructe și legume. Aleg să nu las cancerul să-mi distrugă viața mea, a prietenilor mei și a familiei mele.

Atunci când crezi că lumea ți se năruiește, de fapt ți se dă șansa să renaști!

Veronica

Tu cine ești și ce vei face de această World Cancer Day și în fiecare zi a vieții tale, de acum încolo?

Și plâng

Iar dacă plâng este pentru că mi-e bine!

Pentru că nu exista cuvinte care să dezvăluie mai cu acuratețe valul de sentimente mângâietoare și calde pe care sufletul meu le trăiește când oamenii din jurul meu, prin puritatea sufletului lor, ma copleșesc cu vorbe și fapte fantastice!

Și plâng!

Pentru că n-am fi noi, aici și acum, fără cei care ne sunt alături la bine și la greu! Nu ne-am găsi drumul și echilibrul fără cei care necondiționat ne alină incertitudiniile, ne apreciază eforturile, ne stimulează calitățile și ne stârnesc visele. Fără de cei care crează momente unice pentru amintiri minunate.

Dar lacrimile care-mi inundă ochii sunt vindecătoare și pline de iubire! Și magice, provocate de clinchetul unui clopoțel. Un clopoțel pe care atunci când îl atingi scoate un sunet cristalin, dar puternic și plin de speranță cât să „instige” oamenii frumoși la suflet să aplaude cu bucurie și speranță într-un viitor excelent. Este clopoțelul pe care pacienții care au terminat chemoterapia sau/și „pachetul complet” cu radioterapie îl sună după ultima lor ședință. Iar audiența sunt medicii, asistentele care au fost familia lor luni bune de zile și pacienții care încă își așteaptă tratamentul și speră încrezători că într-o zi vor răsuna și pentru ei ropote de aplauze, în timp ce șiroaie de lacrimi de fericire le vor curg pe fața brăzdată de durere, griji și deznădejde.

Și las lacrimile care-mi curg pe obraz să-mi umple sufletul de emoția fantastică pe care prieteni dragi sau oameni total necunoscuți, mi-au dăruit-o lunile acestea, în special, și dintotdeauna, în general! Pentru că sentimentul extraordinar de emoționant creat de sunetul clopoțelului și de reacția fantastică a celor din jur va rămâne emblematic pentru călătoria mea de la deznădejde la extaz.

Se spune că suntem ceea ce gândim și ceea ce acumulam de-a lungul vieții! Și se mai spune că oamenii pe care-i atragem în viața sunt reflexia noastră.

Iar eu știu că sunt viața fabuloasă pe care o descopăr și o șlefuiesc alături de toți cei care contribuie direct sau indirect la ea și pe care o trăiesc cu bucurie în fiecare zi!

Mulțumesc! Va iubesc! ♥️

%d blogeri au apreciat: