O nouă zi de luat aminte!

Nu ne vine să credem, nu vrem să auzim sau ne facem că nu vedem. Dar lucruri neprevăzute se întâmplă la tot pasul. Situații stranii care-ți dau viața peste cap apar din neant într-o secundă. Și apoi ne macină întrebarea de ce! Și începem să ne facem scenarii…oare ce am făcut sau ce n-am făcut; ce am mâncat sau ar fi trebuit să mănânc; de ce mie; e clar, nu sunt bun/ă, că mi-a zis mie X că Y a pățit la fel, și, și, și, și…și STOP.

La 4 februarie se celebrează World Cancer Day – ziua internațională a cancerului, când se pune mai mult ca oricând accentul pe informarea și încurajarea oamenilor să prevină, să afle despre metodele de descoperire la timp a cancerului și despre tratamentul acestuia.

Cancerul afectează din ce în ce mai mult persoane indiferent de vârstă, sex sau culoare. Este o afecțiune care bulversează vieți, care schimbă percepții și dacă nu ești suficient de puternic, de determinat, te distruge cât ai clipi.

Dar nu despre asta vreau să vorbesc acum, ci despre tema zilei de astăzi, pe care doresc să o abordez prin prisma experienței proprii. Las specialiștii medicinei tradiționale să vorbească despre cancerul în sine, din punctul lor de vedere. Eu vin cu completările pe care le-am adus, atunci când n-am lăsat un diagnostic să-și facă de cap cu mine. Astfel:

Previne

Învață să-ți modelezi viața după trăirile și experiențele tale, nu după standardele altora și nu-ți mai ignora propriile valori, dorințe și idealuri. Trăiește viața ta, nu a părinților tăi, a profesorilor, a prietenilor sau a „vedetelor”. Descoperă ce e frumos la tine, ce te face să te simți bine și concentrează-te pe ele. Renunță la a te gândi la ce nu ai sau la ce au alții. Lasă trecutul să-și găsească locul în trecut, bucură-te de prezent, pentru a-ți crea viitorul.

Renunță la ce te nemulțumește și gândește-te cu bucurie la ce vei descoperi după părăsirea gradului tău de confort. Ori de câte ori este nevoie, ridică-te pentru a-ți îmbunătății calitățile și învață din ceea ce te-a doborât.

Așa previ apariția anxietății, frustrărilor, resentimentelor, egoismului.

Așa construiești un stil de viață echilibrat și armonios.

Descoperă

Orice afecțiune descoperită din timp are șanse foarte mari de vindecare. Cu cât este tratată în fază incipientă, cu atăt este mai puțin invazivă.

Începe chiar de acum, dacă n-ai făcut-o deja, să-ți asculți corpul, să-l cunoști, astfel să ”auzi și să simți” ceea ce vrea să-ți spună. Privește-te în oglindă și analizează-te, palpează anumite zone ale corpului, observă-l și vezi dacă s-au produs schimbări. Și nu uita să-ți asculți gândurile, să le analizezi intensitatea și reacțiile pe care ți le produce mintea.

Creierul este un organ pe care de multe ori nu-l băgăm în seamă. El este important în viața noastră prin rolul lui de a produce mintea, mecanismul complex care ne crează realitatea în care trăim și pe care de multe ori o lăsăm să facă ravagii în întregul nostru. Acordă-le o atenție aparte și învață să deslușești tainele și să faci diferența dintre mintea conștientă și mintea subconștientă.

Tratamentul

Începe prin a te disciplina în gestionarea gândurilor și acceptarea celor care-ți aduc bucurie, speranță, dragoste și optimism. Găsește puterea să le asimilezi în detrimentul celor care te duc pe cărarea tristeței, deznădejdei, lipsei de încredere, fricii și victimizării. Mintea este fantastică, dar se joacă cu imaginația noastră și are câte un OSCAR pentru toate scenariile la care ne supune.

Împrietenește-te cu natura și bucură-te de lecțiile pe care ți le dăruiește în fiecare zi cerul, soarele, luna, copacii, florile, iarba, păsările, copacii, munții, câmpiile, râurile și oceanele… Bucurie pentru minte și corp!

Fă zilnic ceva pentru tine! Întâi doar pentru tine (citește o carte, vizionează un film sau mergi într-un loc care te face să te simți specială). Apoi ceva pentru tine și familia ta (jucați un joc care-ți place ție), pentru tine și prietenii tăi (sună-i, scrie-le și întreabă-i cum sunt, ce fac) și pentru tine și oameni total necunoscuți (ex. donează bani sau din timpul tău).

Mănâncă multe fructe și legume și nu face exces de celelalte alimente.

Plimbă-te în natură sau fă oricare altă formă de exerciții fizice, pentru a-ți păstra în formă corpul și implicit mintea.

Și nu uita de partea spirituală, de credință!

Găsește un echilibru în tot ceea ce faci, gândești și acționezi!

Cancerul este real! Și nu există leac mai mare pentru el, decât noi înșine! Prin acțiunile noastre îl creăm și tot prin ele îl putem vindeca.

Cum să te motivezi în doar 5 pași!

2 ianuarie este declarată ZIUA MOTIVAȚIEI ȘI INSPIRAȚIEI. Este bine aleasă, exact la începutul anului, când mulți dintre noi își fac noi planuri și își setează noi dorințe și vise de îndeplinit.

Îmi place să particip cel puțin o dată pe lună la diferite cursuri/training. De toate felurile, pentru că mă preocupă multe zone ale existenței noastre. Am nevoie de motivație pentru a găsi înspirație.

Dar astăzi sunt inspirată de… ziua motivației și inspirației 🙂

Vă invit să faceți un exercițiu de motivație personală și să găsiți inspirația de care aveți nevoie pentru a vă trăi viața în armonia și echilibrul de care aveți nevoie, în doar 5 pași simpli, dar eficienți.

1. Dorește-ți ceva! Poate ai un vis mai vechi care nu s-a îndeplinit sau ai o dorință nouă la care nu crezi că vei găsi rezolvare sau ți se pare imposibil de îndeplinit.

2. Închide ochii și imaginează-ți dorința realitate. Vizualizează că dorința ta este 100% ajunsă la final. Ești în acel punct în care ți-ai dorit să ajungi, care te satisface profund. Simți fiecare adiere a succesului dorit, ești acolo, trăiești momentul. Te simți bine, extraordinar, îți simți puterea și capacitatea de a-ți crea viitorul.

3. Deschide ochii și apreciazăte acum și aici. Radiezi de bucurie și știi că tot ceea ce-ți dorești se poate realiza. Momentul prezent este cel care-ți dă încrederea că puterea de a-ți creiona viitorul stă în acțiunile tale. Zâmbește și păstrează sentimentul acesta în inima.

4. Scrie in jurnal (dacă nu ai, este timpul perfect să îți iei unul) ce ai simțit. Și cel mai important, scrie cum crezi că poți să realizezi ce tocmai ai vizualizat. Nu-ți fie teama că nu știi cum să faci asta. Doar schițează un plan, așa cum consideri tu că vei ajunge să obții rezultatul dorit și apoi nu înceta să muncești pentru visul tău.

5. Fii activ, constant și perseverent! Cere ajutor de la cei care te motivează și lasă-i să te inspire. Crede în puterea ta de a face lucrurile să se întâmple acum și aici!

Fiecare zi are motivația ei, iar inspirația o găsim întotdeauna, dacă suntem dispuși și deschiși să o vedem.

Zile inspirate!

Un an dintr-o altă perspectivă

Ce savoare formidabilă are anul care se apropie de final!

Înainte ca gongul să bată ora 12 pentru ultima dată în an, ne gândim cu bucurie sau tristețe la ceea ce a fost, la ceea ce am făcut sau n-am făcut, la oameni dragi pe care-i avem alături sau la cei care nu mai sunt alături de noi. Ne bucurăm sau ne întristăm, după caz, și rămânem prinși într-un carusel al amintirilor, din care nu prea vrem sau nu reușim să ieșim. Pentru că ne este teamă să nu pierdem ce-am câștigat sau ne este frică să mergem mai departe atunci când am pierdut.

Totul este trecător în viață, fericire și bucurie, eșec și pierdere. După toate există, însă, un nou început.

Viața are două teme, naștere și moarte, iar între ele există esența, partea cea mai importantă, mai complexă și provocatoare.

Nu lăsați esența să se piardă, să se consume fără a-i descoperi mireasma, fără a-i afla compoziția și fără a-i cunoaște valoarea. Ea ne definește, noi fiind modelatorii ei. Pentru că esența suntem noi.

Un nou an reprezintă un nou început. Tragem linie la ce s-a realizat și pregătim ce ne-am dori să obținem.

Orice provocare pe care o parcurgem în timp ce savurăm esența face parte din noi. Este inevitabilă și de cele mai multe ori ireversibilă. Dar ce ne definește drumul între cele două teme, este modul cum acceptăm să trecem peste fiecare provocare.

Eu am ales să trec peste un cancer cu seninătatea acceptării unei provocări pe care nu mi-am dorit-o și nu am anticipat-o. Am ales să descopăr mai mult din ceea ce sunt și să savurez conștient, mai mult din esența vieții mele.

Vă urez să găsiți înțelepciunea de a accepta și de a vă bucura de viață, de a vă descoperi puterea de a trece peste provocările vieții.

La mulți ani! Un 2022 fantastic!

Din săculețul cu lavandă

Alege ce-ți face plăcere, chiar dacă ți se pare imposibil de realizat! Ș’apoi… give it a try!

Cristina a realizat cât de imprevizibilă și chiar scurtă uneori poate fi viața, atunci când unchiul ei a fost diagnosticat cu cancer.

Acel moment a fost semnalul de alarmă sau cum îmi place mie să zic, punctul forte al conștientizării conștiente că suntem proprii stăpâni ai gândurilor, reacțiilor și faptelor care ne împlinesc sau ne dezechilibrează. Se spune, și pe bune dreptate, testat și de mine, că acționăm, că ne trezim, atunci când suntem puși în fața unei situații critice sau când ceva șocant ne zdruncină, viața pe care o credeam liniștită.

Abia după ce am fost diagnosticată cu cancer, am realizat că aceste zdruncinături nu vin ca să ne anihileze sau să ne pedepsească. Ele vin pentru a trage un semnal de alarmă asupra unui impas, în care ne aflăm la un moment dat al vieții noastre, și a ne arăta calea de a ieși din el.

Tot ceea ce trebuie să facem este să fim receptivi la schimbare, să ne permitem să ne acordăm răgazul de a ne descoperi și accepta. Să ne lăsăm purtați de vise, dorințe și fantezii! Pentru că dacă putem trece cu bine prin ceva dureros, imaginați-vă cât de ușor putem să trecem prin ceva de care ne este teamă, dar la care doar anticipăm durerea și ne predăm ei, ca pradă a fricii, deznădejdii și chiar rușinii.

Așadar, am cunoscut-o pe Cristina, de la Gradina de lavandă, într-o după-amiază de mai, atunci când norii-și luaseră pauza necesară din a-și mai cerne stropii de ploaie. Ne aștepta cu fața luminoasă, scăldată de un zâmbet cald și prietenesc, în fața grădinii cu tufele de lavandă, de un verde crud fantastic, încă în starea de pregătire, înainte de marele spectacol de culoare și miresme, pe care se pregătea să-l lanseze în câteva săptămâni.

@veronicacostache Grădina de lavandă

Ne-a întâmpinat cu săculețele de lavandă culeasă din recolta anterioară, pentru a ne da un glimpse din farmecul a ceea ce va să vină, în mai puțin de o lună. O mireasmă vindecătoare captată într-un săculeț, care să ne pregătească pentru miracolul pe care o tufă, acum de un verde smarald are să-l aducă în sufletul privitorului, odată cu schimbarea sa în florile mov, pline de viață și energie catalizatoare.

De când am văzut-o am simțit o emoție aparte, iar când și-a început povestea, cu motivul pentru care a decis să vină aproape de natură, mi s-a adeverit, dacă chiar mai aveam o urmă de îndoială, că schimbarea merită încercată, pentru a se întâmpla ceva magnific.

Apropierea de natură ne dă posibilitatea să ne descoperim și să trăim fericirea. Începerea unei activități noi ajută să ne reinventăm și să trăim împlinirea. Și când descoperi că tot ceea ce-ți trebuie pentru a le avea ține, de fapt, doar de atitudine, plutești în starea de beatitudine a momentului și-ți găsești echilibrul mult dorit!

Mi s-a confirmat, încă o dată, că a-ți asculta vocea interioară și schimba cursul confortului actual este cel mai mare dar al vieții!

Ascultă-te, înțelege-te și mai presus de toate: TRĂIEȘTE

Veronica

Și ce se întâmplă dacă mori?

Este normal, și chiar bine, ca în anumite situații din viața ta, să-ți fie frică și să reacționezi în consecință. Specialiștii spun că senzația de frică produce adrenalina necesară alertării creierului pentru a lua poziție și a gestiona momente reale care ne pot pune viața în pericol.

Însă, de cele mai multe ori sentimentul de frică apare conștient sau inconștient, datorită unor situații reale sau imaginare provenite din diferite convingeri sau din mintea inconștientă. Indiferent de natura ei și de ce o generează, n-o ignora și mai ales nu încerca să o ascunzi.

Discută cu frica/temerea ta și conștientizează-i existența, chiar dacă nu-ți explici originea ei. Intelege-o si consumă-o, altfel rămâne ascunsă până la urmatorul click sau eveniment care o va declanșa, când va reveni mult mai puternică și va pune cu mult mai multă ușurință stăpânire pe mintea și emoțiile tale, ca apoi să-ți paralizeze corpul și gandirea logică.

„Ce se întâmplă dacă mori mâine?” m-a întrebat terapeuta la una dintre ședințele de healing! Am rămas preț de câteva secunde fără cuvinte, nu găseam nicio explicație, nici cel mai mic argument care să vină în susținerea fricii de moarte pe care încă o simțeam ascunsă într-unul dintre cotloanele subconștientului.

Primul instinct, primele cuvinte care mi-au venit în minte au fost cele din banalul răspuns pe care-l folosim atunci când suntem puși în fața situației de gândire logică a situației care ne creează situația: „nu știu”. Mi s-a părut atât de pueril si nefondat acest răspuns, încât m-am rușinat în sinea mea că nu căutasem până atunci o explicație pentru ceea ce simțeam, pentru gândul care-mi inunda întreaga ființă. Încă uimită și încurcată vizibil de întrebare, mi-am luat răgazul, preț de câteva secunde, să-mi canalizez gândurile și să găsesc răspunsul în ceea ce mă definea în acel moment, în ceea ce însemna prezentul meu, în ceea ce-mi place să fiu și să fac. Această abordare a eliminat din start gândurile negative, morbide și înspământătoare care veneau primele în minte când mă gândeam la cancer, pe care instinctiv îl asociam cu moartea.

‘Am o viața, o familie și prieteni minunati cu ajutorul cărora fac lucruri fantastice pentru cei din jurul meu și pentru mine. Și mai am câteva de realizat, care-mi iau ceva timp, de ordinul zecilor de ani, deci nu-mi permit să mor Acum.’ Am zâmbit amândouă, de cât de simplu este să afli răspunsuri despre tine însăți, cât de eliberator este să accepți ceea ce simți ca parte din tine și să găsești substratul, semnificația acelui ceva care-ți provoacă temerea, frica.

Am realizat atunci că nu aveam setată intenția în prezent pentru ceea ce sunt, ceea ce fac și ceea ce mă definește ca femeie, mama, antreprenor și că uitasem să fiu recunoscătoare pentru toate acestea în prezentul zilnic, care doar trăit și aprobat ne crează viitorul de mâine.

A fost o ușurare, o recunoastere a valorii mele, o aprobare a cine sunt și o împăcare cu ceea ce fac acum și aici.

Învață să ceri ajutor și acceptă-l cu inima deschisă!

Ți-ai pus mărțișor în piept? 😊

Dacă nu, este timpul s-o faci! Este timpul ca astăzi, 1 martie, să sărbătorești și să transmiți mai departe, oriunde în lume te-ai afla, mărțișorul, așa cum ne-a fost transmis din generații în generații. Găsește răgazul să te bucuri de el și să împărtășești cu cei din jurul tău semnificația lui.

Găsește bucurie în fiecare lucru, prețuiește fiecare clipă și celebrează fiecare moment.

Mărțișorul este unul dintre acele lucruri mărunte care pot aduce speranță, liniște și fericire prezentului nostru. Este simbolul și momentul care ne scoate din starea de letargie și ne reamintește că o nouă etapă din ciclul vieții își resetează traseul, aducând cu ea noi provocări.

La mulți ani, mărțișor drag!

Bine ai revenit simbol al primăverii, începutului, resetării, bunăstării și iubirii.

Poartă mărțișorul în piept toată luna martie. Apreciază și dedică timp ritualului din fiecare dimineață, când ți-l prinzi la guler, pe bluză, indiferent dacă stai în casă sau ieși la plimbare/lucru/școală, pentru a simți și trăi beneficiile și emoția emanată de acest talisman și a o face vizibilă tuturor celor care te înconjoară. Apoi, la sfârșitul lunii, leagă snurul alb și roșu într-un pom înflorit sau o tufă de trandafiri și nu uita să-ți pui o dorință.

Fii parte din bucuria momentului și zâmbește prezentului din viața ta!

Ascultă-ți vocea interioară

Suntem înzestrați, încă de la naștere, cu capacități extraordinare de conectare cu mediul exterior și de utilizare a celui interior. Pe parcursul primilor ani de viață aceste abilități ne sunt modelate de persoanele cu care venim zilnic în contact, părinți, dascăli, și le luăm drept modele de viață, ni le însușim și ne ghidăm după ele. Ajunși adulți, uneori acestea vin în contradicție cu ceea ce simțim că ar trebui să fie viața noastră, cu modul în care am dori să acționăm și să trăim. Și devenim ori prea vocali, agresivi sau frustrați, ori apatici, dezinteresați sau pasivi. În mai toate situațiile ne simțim prinși într-un carusel amețitor din care ne este frică să sărim, gândindu-ne că ne-am putea răni sau că nu am ști să mergem și drept, în loc să ne învârtim.

Și cât de mult ne-am ușura existența dacă am face acei pași care ne îngrozesc atât de mult, cât de lină ne-ar fi tranziția către momentele cu adevărat satisfăcătoare, dacă ne-am permite să descoperim modalitatea de a ne personaliza calea prezentului nostru unic. Am realiza că în spatele oricărei necunoscute se ascunde ceva gata să strălucească și să ne călăuzească drumul. Am recăpăta încrederea în intuiția noastră, iar vocea interioară ne-ar deveni cel mai bun „consultant”.

Este minunat să avem alături de noi oameni care să ne susțină și să ne îndrume atunci când anumite detalii și situații ne depășesc. Dar nu vi se pare super mega epuizant și inutil cîteodată să ascultăm lucruri care nu ne fac bine, să vorbim cu compătimire despre ceea ce ni se întâmplă și să asistăm la aceleași ”învățături” care n-au nici o legătură cu valorile și unicitatea noastră?

Așadar ce ne rămâne de făcut este…

Să ne oprim din carusel, să coborâm cu încredere maximă și să să ne ascultăm vocea interioară, fără a mai auzi, vedea sau exprima ceea ce nu rezonează cu dezvoltarea noastră și care dezechilibrează armonia vieții cotidiene. Să le mulțumim și să le fim recunoscători celor care ne vor bine cu sfaturile lor, dar să ne recâștigăm puterea de a ne exprima aptitudiniile dobândite la naștere și cizelate după propriile principii. Suntem capabili să luăm decizii uluitoare, care să ne vindece și cele mai adânci traume sau cele mai cutremurătoare boli, când ne descoperim pe noi înșine și ne lăsăm îndrumați de propria intuiție.

Este ușor? Nope, deloc! Este recompensator? OHHHH, DA! Pentru că atâta timp cât crezi cu tărie că te vindeci, deja te-ai vindecat; cât crezi că ai sănătate, te înconjori de ea; că ai prosperitate și fericire, drumul către a le recunoaște și a le avea devine lin și accesibil.

Photo: Georgiana Marțincu


Să gândeşti sănătate atunci când eşti înconjurat de aparența bolii sau să gândeşti bogăţie atunci când în jurul tău este aparența sărăciei cere multă putere; dar cel care dobândeşte această putere devine un MAESTRU. Poate învinge soarta şi poate avea ceea ce îşi doreşte. Wallace Wattles

Comută pe modul silent funcțiile externe văd, vorbesc, aud de fiecare dată când vrei să fii cu tine însuți, când ai de luat decizii importante și când vrei să iei o pauză de la vacarmul vieții. Ascultă-ți doar vocea interioară și acționează în consecință, pentru a te reseta și ridica cu mai multă tenacitate și credință în forțele tale.

Iubește-te și stai în armonie cu totul tău!

Și plâng

Iar dacă plâng este pentru că mi-e bine!

Pentru că nu exista cuvinte care să dezvăluie mai cu acuratețe valul de sentimente mângâietoare și calde pe care sufletul meu le trăiește când oamenii din jurul meu, prin puritatea sufletului lor, ma copleșesc cu vorbe și fapte fantastice!

Și plâng!

Pentru că n-am fi noi, aici și acum, fără cei care ne sunt alături la bine și la greu! Nu ne-am găsi drumul și echilibrul fără cei care necondiționat ne alină incertitudiniile, ne apreciază eforturile, ne stimulează calitățile și ne stârnesc visele. Fără de cei care crează momente unice pentru amintiri minunate.

Dar lacrimile care-mi inundă ochii sunt vindecătoare și pline de iubire! Și magice, provocate de clinchetul unui clopoțel. Un clopoțel pe care atunci când îl atingi scoate un sunet cristalin, dar puternic și plin de speranță cât să „instige” oamenii frumoși la suflet să aplaude cu bucurie și speranță într-un viitor excelent. Este clopoțelul pe care pacienții care au terminat chemoterapia sau/și „pachetul complet” cu radioterapie îl sună după ultima lor ședință. Iar audiența sunt medicii, asistentele care au fost familia lor luni bune de zile și pacienții care încă își așteaptă tratamentul și speră încrezători că într-o zi vor răsuna și pentru ei ropote de aplauze, în timp ce șiroaie de lacrimi de fericire le vor curg pe fața brăzdată de durere, griji și deznădejde.

Și las lacrimile care-mi curg pe obraz să-mi umple sufletul de emoția fantastică pe care prieteni dragi sau oameni total necunoscuți, mi-au dăruit-o lunile acestea, în special, și dintotdeauna, în general! Pentru că sentimentul extraordinar de emoționant creat de sunetul clopoțelului și de reacția fantastică a celor din jur va rămâne emblematic pentru călătoria mea de la deznădejde la extaz.

Se spune că suntem ceea ce gândim și ceea ce acumulam de-a lungul vieții! Și se mai spune că oamenii pe care-i atragem în viața sunt reflexia noastră.

Iar eu știu că sunt viața fabuloasă pe care o descopăr și o șlefuiesc alături de toți cei care contribuie direct sau indirect la ea și pe care o trăiesc cu bucurie în fiecare zi!

Mulțumesc! Va iubesc! ♥️

%d blogeri au apreciat: